Atualità

Manieres de lauré per la junëza a Oslo

USP- Reprejentanc dla trëi grupes de rujeneda che lëura tl ciamp di jëuni ie, sun scumenciadiva di ufizies provinziei per jëuni stai a Oslo tla Norvegia, per mparé a cunëscer de plu manieres de cultura, sustëni, prevenzion y ntegrazion.

“A Oslo ons pudù mparé a cunëscer d’autra vijions n cont de politiches per la junëza” conta Wilma Runggaldier, dl ufize provinziel per jëuni dla rujeneda ladina. La Norvegia se n stà economicamënter bën, nce ajache la à truepa ressorses de energia. Truep nvestimënc vën fai tla cultura, tl’istruzion y tla familia. 27 persones dla trëi grupes de rujeneda à abù n’ancunteda cun respunsabli de doi ministeri: L minister dl lëur y dl “includering” y dl minister per mutons y mutans y per la valivanza di dërc. “L nes à tucà a udëi la linies de lëur tla Norvegia, ulache n tënd a rujené de “tò ite” tla cumenanza persones cun esperienzes de migrazion, che uel dì, les respeté dassënn te si identità” nsci Wilma Runggaldlier. La delegazion dl Südtirol, cumpaniei da Silvia Alfreider de Badia cun nce cin ladins, a pona pudù vijité istituc de furmazion, che vën nuzedes per n ann alalongia dantaldut da jëuni y jëunes. Les pieta n program de materies da se crì ora y nce pusciblteies de fé pratica ora per l mond, cun l fin de mparé a se cunëscer miec sé nstësc, n pont fundamentel per pudëi pona se realisé tla vita. L sustëni che l stat ti dà mplu a jëuni y jëunes ne ie nia mé te forma de cuntribuc, ma mprësć, che i muessa pona n pert inò paië de reviers.
 
Ntan i cin dis de viac à la delegazion nce mparà a cunëscer la scumenciadiva “SOS razism”. A Oslo per ejëmpl vif ntëur 20% de persones cun esperienzes de migrazion. La scumenciadiva ie strutureda a na maniera che i à te truepa ziteies y luesc jënt che sensibilisea contra l razism cun la mira, che sce l suzed caji de ntoleranza, vëniel nce riesc judà da pert de chiche ie iust ntëurvia.
N’autra scumenciadiva vijiteda ie l zënter, ulache l ti vën dat l mesun a jëuni de fé mujiga. Te chësta “fabrich dal rock” vën pona for inò musizisć che à fat cariera y nsci possa jëuni y jëunes se ancunté cun artisć de inuem.

La vijites a n “infojëuni”, l museum dla pesc, l palaz dl chemun, te chël che l vën dat i pesć Nobel, l palaz nuef dl’opera, Vigeland Park, l museum di vichinghi, à cumpletà la vijion sun na zità, che merita de unì vijiteda. 
La Norvegia fej de gran nvestimënc tla cultura n generel, ma ti dajan nce gran mpurtanza a jëuni y jëunes, y nce si mujiga.
 
“Un di fins prinzipei de chësc viac ie mparé a cunëscer y se cunfrunté sun manieres de lauré per y cun la junëza, per miuré nce i cuntac danter duta la grupes de rujeneda te Sudtirol” sorissea Wilma Runggaldier dl ufize provinziel per jëuni y jëunes. Durmian tl ostel per jëuni y jëunes, cialan de ne dé ora nia massa per l maië y bever, che ie veramënter cër tla Norvegia, y apustan  l jol abenëura assé, iel stat mesun fé n viac a Oslo cun n custimënt nia massa aut. L ie n nvestimënt te cëves.

as