Atualità
Gran nteres per l film “L secul ladin” a Dispruch
USP – Ladins ne vif aldidancuei nia me tla valedes ladines ma nce tl Tirol ulache i fova ruvei ntan l tëmp dl’opzion. Canche l assessëur provinziel y regiunel Florian Mussner à prejentà l film “L secul ladin” tl chino Metropol a Dispruch, ala fin de juni, à na gran cumpëida de jënt mustrà gran nteres. La scumenciadiva de documenté la situazion di ladins che ova messù se n jì da si ncësa ie unida tëuta su de bon uedl nce dal assessëura dl Tirol Beate Palfrader.
La gran cumpëida de jënt unida adalerch tl chino a Dispruch desmostra che l destin dla jënt ladina ntan l opzion ie mo drët sentì. „Nosta jënt à abù ani de desperazion y ciarestia, l ne ie nia plu unì respetà le denità dla persona. L ie debujën de se dé ju cun chisc tëmps y de i dé inant ai jëuni“ à dit l assessëur Mussner pra la prejentazion, sorissan che „mustré su cie che ie stat uel di dé n cuntribut ala pesc te nosc tëmps“. Danter l publich dl film “L secul ladin” fovel dlongia l’assessëura ala cultura dl Lond Tirol, Beate Palfrader nce l presidënt da dant Wendelin Weingartner y Helmut Angermann che ie presidënt dla lia de chëi dl Südtirol tl’Austria. La prejentazion dl film metù adum da Anita Lackenberger y Gerhard Mader ie nce unida unereda dala prejënza dl presidënt da dant dl Cunsëi provinziel dl Tirol Helmuth Mader y autri reprejentanc dl Südtirol che vif tl’Austria.
Ntan la doi gran vieres y dantaldut tres l opzion à la populazion ladina messù fé pea si piec tëmps. La prima viera mundiela à purtà batalies sun la Dolomites, l Fascism à spartì i ladins y la catastrofa dl’opzion à purtà melcuntentëza y desperazion. L film „L secul ladin“ mostra te doi pertes da 45 menuc testemunianzes de chëi tëmps y conta di capituli scures dla storia ladina. Capituli che vën zënza scialdi scutei via.
I testemonesc dl centené che ti à tenì permez ala jënt ladina ie tl lëur de murì ora. Tl film documenter de doi pertes vëniel mustrà su l destin dla populazion ladina ntan la doi vieres. L film sun l destin dla populazion ladina ntan l ultimo secul ie unì fat sun ncëria dla Region Trentin-Südtirol n culaburazion cun la Provinzia de Bulsan, Rai de Bulsan y la firma Produktion West.
I autores dl film Anita Lackenberger y Gerhard Mader cuntà che rujenan cun la jënt se à mo for mustrà l gran mel de chëi tëmps y la tëma. I testemonesc di tëmps ntan la vieres ie tl lëur de murì ora y pra degun auter film ne ti à tan de persones desdì na testemunianza.
as
