Atualità
Na mostra de ideies per l Di dla Scola ladina
USP - Ai 10 de setëmber 2010 vëniel tl zënter dla scoles autes a Urtijëi metù a jì l Di dla Scola ladina te na forma nueva. L unirà pità na sort de marcià dla ideies, na mostra de “bona pratiches” sun i argumënc dl plurilinguism, dla scienzes y dla criatività. L di dedicà a duc chëi che lëura per la scola ladina unirà giaurì dal presidënt dla provinzia Luis Durnwalder y dal assessëur Florian Mussner.
L gran di che gëura l ann de scola ti luesc ladins ie unì revoluzionà. “L dëssa vester na ucajion per paredlé bona esperienzes danter nsenianc. I nsenianc devënta chëst ann nstësc prutagonisć dl di” spiega l ntendënt Roland Verra. Uni singula scola prejenterà vel proiec drët garatei, l sarà pona nce referac de furmazion, workshops y mostres. Istituzions dla furmazion se prejenterà sëuraprò mo cun stonc. “L pensier dla “fiera pedagogica” aldò dla pedagogia de Piaget vën cuncretisà per l prim iede tla valedes ladines. Nce te chësc cajo desmostra dla Scola ladina de tenì l var di tëmps” dij l assessëur Florian Mussner.
Te 20 labors de esperienzes pedagogiches inuvatives possa ntëur 300 nsenianc se cunfrunté cun si coleghes a na maniera interativa. Duta la direzions dla scolines y scoles ladines de Gherdëina y dla Val Badia prejënta n valgun ejëmpli de chësta esperienzes, purtedes dant da nsenianc per nsenianc. Nsci vën tratà da pert dla scolines la tematiches dl lëur cun mauta, di conc te scolina, di ciastiei y dl plurilinguism.
La scoles elementeres se da ju cun fé de pitli libri de scola, cun materies opzioneles, cun lingac y geografia, cun fé conc te situazions de uni di, cun ntegrazion soziela y de handicap y n.i.
La scoles mesanes porta dant bona pratiches sun ntegrazion tres l’ert, sun l parlamënt de tlas, sun la segurëza tla montes y sun l di dla porta davierta.
La scoles autes ladines porta dant l pultret te duta si formes, l program per mparé “Moodle”, la sezion sportiva dl ITC de Urtijëi, l tema dl’ega y deplù tecniches de prejentazion. De gra ala nseniantes y ai nsenianc che se à metù a desposizion de duc i autri iel mesun pité tan de uni sort de esperienzes.
Tres chësta formes de prejentazion interatives, ulache i argumënc ne vën nia mé prejentei frontalmënter, ma l vën nce laurà pea sun i argumënc. “Nsci devënta i nsenianc nstësc prutagonisć de chësta furmazion. Chësc ie n fin che n ulova arjonjer da pert dla Ntendënza Ladina per ti dé na sëur nueva ala manifestazion dl Di dla Scola Ladina” spiega l ntendënt Verra.
Sun l plurilinguism, scienzes y criatività uniral sëuraprò pità trëi sortes de referac, metui a jì dal Istitut Pedagogich Ladin. Danterite possa i partezipanc fé pea ativiteies liedies de teater te scola, de muvimënc per se cunzentré y de adurvanza dla usc, adateda al lëur di nsenianc.
Tl istitut tecnich Raetia y tla Scola d’Ert a Urtijëi saral da udëi de plu mostres: una sun ert y ntegrazion “Creartiv” dla Scola d’Ert, una de “Lidëza te nëus” dla Scola Mesana de Urtijëi, una sun i Ladins y una sun i lëures plu nueves di sculeies dla Scola d’Ert “Cademia”. Nce la Scola Prufesciunela per l Artejanat Artistich meterà ora deplù lëures di sculeies.
Tl foyer dla ITC saral deplù stonc de istituzions cultureles ladines cun si lëures: la Sezion Ladina dla Università a Persenon, l Istitut Pedagogich Ladin, la Union Maestri Ladins, l Museum Ladin “Ciastel de Tor”, l Istitut Ladin “Micurà de Rü”, l servisc Cultura Ladina de Bulsan y la Sorastanza dla Scoles de Fascia. Dut cant unirà abelì cun tei pitli cunzerc danterite dla Scola de Mujiga de Gherdëina.
La manifestazion unirà giaurida dal Presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder y dal Assessëur Ladin Florian Mussner. La forma nueva de chësc di se à nce damandà na majera urganisazion, l cumité dla Ntendënza Ladina ie metù a adum dal ntendënt Roland Verra, cun l’ispetëures Edith Ploner y Romy Crazzolara, y cun l aiut dla respunsables per i proiec Olimpia Rasom y Eveline Vinatzer deberieda cun la respunsabla dl secretariat Silke Grossrubatscher.
as
