Atualità

La scola ladina svilupea inant l plurilinguism

USP - Te truep ani de esperienza y mpëni à l sistem scolastich ladin arjont na bona cumpetënza n cont del nseniamënt de plu rujenedes. Ncuei (21 utober) iel a Bulsan unì prejentà la situazion n referimënt a seguré l’arjontes y svilup per l daunì. “L sistem furmatif ladin ie sun la drëta streda, chëla dl plurilinguism” à detlarà l assessëur Florian Mussner.

Prejentazion dl plurilinguism tl sistem scolasitch ladin: (d.m.c.) Theodor Rifesser, Roland Verra, Florian Mussner y Rosmarie Crazzolara

Cun n proiet de plu ani tlamà “Rais” uelen purté inant la promozion dl plurilinguism dala scolina ala scola auta ladina. Elemenc zentrei per jì inant sun chësta streda ie l’alfabetisazion, i materiai didatics y l sustëni dl nuef servisc de promozion njenià ite dala Ntendënza Ladina. “L mpëni de dut l sistem furmatif ladin ie chël fé da puent danter l’educazion y la mudazions de nosta sozietà: la cunescënza de plu rujenedes dëssa ti giaurì portes nueves a nosc mutons” à spiegà l assessëur Mussner.

L proiet de promozion dl plurilinguism

L cunzet “Rais” (rujenedes sciche rais de surëdl che porta lum) scumëncia bele dai plu pitli. Tla scolina ladina vëniel nsenià la rujenedes te forma de juesc plurilinguai y i resultac mpermët truep. Chësc sistem vën aldò dla ndicazions provinzieles bele purtà inant tla scoles elementeres. “Cun la reforma dla scola auta ulons chësc cunzet nce purté tla tlasses plu autes” à dit l Ntendënt Roland Verra. La mira ie la padrunanza dla rujenedes a n bon livel. Per l ejam de maduranza tla scoles ladines iel bele unì fat na mudazion n cont de standard damandei tla terza prova scrita. “Cun chësc sperons nce de giapé la recunescënza per l ejam de bilinguism” à dit l Ntendënt.

N servisc nuef tla Ntendënza, curà da Veronica Rubatscher y Susy Rottonara, ie unì njenià per studië inant la promozion dl plurilinguism tl sistem scolastich ladin. Chësc servisc nuef dëssa nce vester n sustëni y referimënt per i nsenianc ti luesc ladins.

Tl ciamp dl’evaluazion iel bele unì fat nrescides tla scoles elementeres y mesanes n cont dl livel dla rujenedes scrites. “Tl daunì vala de studië duta la cumpetënza linguistica de nosc sculeies” à dit Roland Verra. N sustëni al nseniamënt defin cuncret dëssa pité ancuntedes de nsenianc per se baraté ora bona esperienzes. Nsci uelen arjonjer n svilup dl nseniamënt plurilinguistich cresciù da fonz su. Sëuraprò ala trëi rujenedes provinzieles vëniel cun l aiut de material didatich nce dedicà na bela lerch al nseniamënt dl nglëisc.

Sun la basa dla bona esperienzes fates uel l cunzet dl nseniamënt plurilinguistich dla scola ladina nce se pité per n barat de ideies cun l’autra grupes de rujeneda.

Alfabetisazion

Tla tlasses ladines se à i nsenianc ntendù che l’alfabestisazion ne possa nia muever da na sëula rujeneda. “Sce l sculé possa mparé i pustoms te si rujeneda arjonjen scialdi de plu. Chësc pensier ie deventà pratica tla scolina ladina” à spiegà l’ispetëura Romy Crazzolara. Ti ultimi ani an udù che ie sculeies ruva tla prima elementera cun de bona cumpetënzes de rujeneda.

Materiai didatics

L Istitut Pedagogich Ladin sustën l nseniamënt dla rujenedes cun trëi sortes de material didatich: n cunfront dla rujenedes, stories y n mapa de materiai. Paredlan l tudësch y talian cun i idioms de Gherdëina y dla Val Badia vëniel mustrà paraleles y defrënzes. Deberieda cun prufessëures universiteres iel bel unì dat ora i prim doi, de ndut cin libri, che paredlea l verb y l pronom. Te n liber cun DVD iel unì dat ora set stories te cater rujenedes. I mëndri possa nsci mparé a scola y nce a cësa te familia. Chësc proiet ie unì purtà inant a livel nternaziunel y ie cun sustëni ala Counità Europea unì slargià al sloven, croat y ungaresc. Tla forma multimediela interativa possen audì y udëi la stories, baratan da una rujeneda al’autra. Leprò iel nce n quiz y n cudejel de lëur.
Te na majer mapa de materiai vëniel pità prupostes per lauré ora cuntenuc de nseniamënt dla scoles elementeres. Istruzions y fins ie unic anjeniei te diesc uniteies per tlas.

Sciche ejëmpl de materiel didatich te cater rujenedes ie nce unì prejentà l cudejel cun DVD dla lijënda dl Rëni de Fanes.

as

Galaria dales fotografies