Atualità
Resultac dl studi PISA y pruvedimënc
USP – I resultac sun la cumpetënzes di sculeies, aldò dl’analisa nternaziunela PISA ie nce unic analisei per la provinzia de Bulsan. I respunsabli dla scoles à (ncuei) 9 dezëmber prejentà la prima pert di resultac selezionei. I sculeies tudësc ie sëura la media OECD tl liejer, i taliani, n fruz dessot. I resultac PISA spezifics per i sculeies ladins muessa mo unì selezionei. I assessëures ala scola à detlarà de ulëi tò pruvedimënc per auzé i obietives.
L’analisa sun la cumpetënzes di sculeies, nvieda via dal Urganisazion per l svilup y la culaburazion economica OECD à l fin de mustré su sce i sculeies ie boni de ressolver problems, sce i à la cumpetënza de ti vester ala ndesfides dla vita da grant. L studi PISA vën fat uni trëi ani sun la cumpetënza tl liejer, conc y tla scienzes. L test vën fat ai sculeies de 15 ani, che n majera pert ie tla prima tlas dla scola auta. I resultac Pisa dà perchël plucheauter na resposta ala scoles mesanes y elementeres.
Davia che i resultac ie permò unic ora a livel nternaziunel, an te chësc mumënt permò la selezion per la scoles tudësces y talianes n cont dla cumpetënza dl liejer. “Liejer y ntënder cie che l autor dl test miena, ie te nosc tëmp di media na cumpetënza zentrela” à dit l assessëura Kasslatter Mur tla cunferënza stampa a Bulsan. Tla provinzia de Bulsan an arjont 490 ponc y ie iust sot ala media OSCD (493). La spartizion danter grupes de rujeneda tla provinzia mostra su che la scoles tudësces ie sëura la media nternaziunela.
Miëures ie i resultac tl’autra doi categuries ulache tla provinzia de Bulsan an arjont 507 ponc de conc y 513 de scienzes. La cumpetënzes de nosc sculeies ie te chësc cajo miëures permez ala media OECD cun 496 y 490 ponc.
Per la scoles tudësces à l assessëura Kasslatter tëut a cunescënza che tl ntënder tesć iesen calei n fruz permez ala studi dan trëi ani, scebën che n ie mo for danter i miëures dl’Europa. “Śën vala de miuré l cuntrol, auzé i obietives, mutivé de plu i nsenianc a fé furmazion y tré ite la families” nsci l’assessëura.
N gran problem, dantaldut tl Deutschland, fova l ultimo iede la defrënzes sozieles. Nterpretazions di resultac PISA ova mustrà su che n sculé de livel soziel plu bas se fej scialdi plu ert a se deriejer tla vita da grant. “I ultimi resultac mostra che l ne ie nia chësta defrënzes sozieles tla Provinzia de Bulsan, y chësc me fej dassënn plajëi” à dit Kasslatter Mur.
Paredlan i resultac dl 2006 ie sculeies de rujeneda talian miurei n fruz tl liejer. Nia da paredlé ne ie i resultac cun autra regions y nazions, davia che l cuntest soziel ie autramënter. La scoles talianes tla provinzia de Bulsan, à nce truep sculeies imigrei. “Ma te chësc mumënt na àn nia resultac tan selezionei per udëi sce chisc sculeies à na nfluenza sun i resultac de duta la scola” à dit l assessëur Christian Tommasini.
La selezion di resultac per i sculeies ladines se damanda mo plu tëmp davia che nia duc ne va a scola ti luesc ladins, ma se mescëida nce tla scoles tudësces y talianes tla ziteies.
I resultac plu apuntin possen nce liejer do tl internet sot a www.schule.suedtirol.it/pi/themen/pisa09.htm
as
