Atualità
450 nteressei al cunvëni per capì miec cumpurtamënc de autism
USP – Che la ntegrazion de sculeies cun problems de autism ie for plu sentida à ncuei danmesdì (16 merz) testemunià l gran nteres de 450 persones al cunvëni sun l autism. Deberieda cun esperc de gran inuem chier culaburadëures dla scola, sanità y genitoresc do stredes nueves per capì miec cumpurtamënc y manieres de viver de persones cun carateristiches de autism. L’assessëur Mussner à laudà dassënn l lëur de ntegrazion che vën fat tla scoles ladines.
Me dan 20 -30 ani univa persones cun dificulteies de autism mo cialedes cun n uedl stort y suvënz lascedes sun na pert. “Liejan l liber de Partick Wanker de Urtijëi, nstës tucà dal autism, ulache l rengrazia si nsenianc de ntegrazion, possen se rënder cont che la scola deberieda cun i genitores à fat de gran vares inant” nsci l pensier dl assessëur ala scola ladina n ucajion dl cunvëni a Bulsan. La trëi Ntendënzes à metù a jì l cunvëni ulache esperc dla scola, dla scolina, l ciamp saniter y soziel chier deberieda cun genitores manieres nueves per capì miec persones autistiches.
La mpurtanza de na bona culaburazion a duc i liviei y da pert de duc i ciamps per miuré la ntegrazion ie unida sorisseda dai assessëures provinziei ala scola. “Te chisc ani é for inò pudù udëi na gran sensibltà da pert di nsenianc de ntegrazion tla scola ladina. Sce l sustëni per sculëis cun dificulteies ie miurà tan dassënn te tëmp de 20-30 ani iel dessegur nce merit dla bona preparazion y dla cunvinzion de nosc nsenianc” à sorissà Florian Mussner.
Per arjonjer mo na miëura ntegrazion ne iel nia me debujën de capì abenëura che sculeies à problems autistiches, ma la se trata de avëi de bona cunescënzes per azeté y se udëi ora la particulariteies. Tla prima pert dl cunvëni à rujenà trëi esperc de inuem. Paolo Venturi dl’università de Trënt à tratà la diagnosa y l ntervënt bonorif. Nina Hömberg dl’università de Bulsan à te si referat tratà l jì permez al fenomenn de strutures de persunalità. N aspet furmatif-didatich à pona prejentà la cunsulënta psico-pedagogica de Rovereto, Nazzaria Cappa rujenan de ntegrazion te scola y strategies de ntervënt. Respostes ala dumanda zentrela dl cunvëni, de co che n possa ti ruvé permez a sculeies autistics, co i cumpanië y sustenì acioche i possa fé vares inant n cont de autonomia, cumpetënza y tla relazions, ie argumënt dl domesdì. Te cin workshops vëniel jit plu sot a aspec cuncrec y baratà esperienzes. Danterauter prejënta tlo Patrick Wanker de Urtijëi ntëss si esperienzes y ponc de ududa. A chësta maniera possel tl cunvëni unì rujenà cun ël y nia tan de ël. “Iust Patrick ie n ejëmpl che la persones autistiches dà nce truep a nëus, chësc bel tl mparé a cunëscer si maniera de pensé” à dit l assessëur ladin. La muderazion danter i referac à menà l’ispetëura dla scolines ladines Edith Ploner che à danter auter sorissà che l autism ne se fërma nia danter la grupes de rujeneda, ma l ie na cuestion che nes reverda duc deberieda.
Tla scolines y scoles ladines iel nuef sculeies autistics o cun carateristiches autistiches, sies de chisc ie de Urtijëi. Ti ultimi ani iel stat mesun cumpanië uni singula situazion individualmënter tres n nseniant de ntegrazion. “Sce i tëmps nes sforza a sparanië cun la stieres te scola, pona me fejel drët plajëi che tla scola ladina sons stai boni de mëter a desposizion stieres per la ntegrazion” à dit Mussner, sorissan la mpurtanza de n majer sustëni da pitl insù per judé persones autistiches a na maniera che da granc posseles avëi plu autonomia de lëur y te si vita. Na lauda particulera à l assessëur ala scola ladina fat a Carla Comploj y Irene Costa dl Servisc per la ntegrazion tla Scola ladina.
as
