Atualità
Economia y sozietà: materiai nueves per l nseniamënt dl ladin
Al’economia y ala sozietà ie dedicà n cudejel nuef per l nseniamënt dla rujeneda ladina tla soles autes. Chësta publicazion dl Servisc Inovazion y Consulënza dl Departimënt Educazion y Cultura Ladina ie la prima de na lingia de materiai didatics sun la storia ladina. L cudejel ie n sustëni al nseniamënt de ladin, che ie unì aumëntà tla scoles autes.
"Da canche l nseniamënt dl ladin ie unì auzà a doi ëures al'ena tla scoles autes de Badia y Gherdëina, fovel de bujën de mesuns de nseniamënt nueves y modernes che ti unissa ancontra a chël che se aspieta i studënc d'al didancuei" spiega l ntendënt Roland Verra.
Per la elaburazion de chisc materiai ie unida nciarieda Luciana Palla de Fedom, una dla plu cunesciuda storiches ladines. Ëila à njenià ca de plu uniteies didatiches cun na pert de spligazion storica y na pert de documentazion cun tesć uriginei.
Te chësta lingia de materiai ti vëniel jit do al destin dla populazion ladina dal Otcënt nchina al didancuei. Chësta prima edizion se dà ju cun l artejanat, l ambient da paur, l alpinism y l turism dantaldut ti ani danter l Otcënt y l Nuefcënt. L vën nsci descrit l cheder de na populazion che criva si streda sfadiëusa danter na economia de sëuravivënza scialdi dala stënta y l bënsté tres l artejanat y l turism. Tl medemo tëmp vëniel purtà dant l crëscer dla identità ladina y di raporc danter la valedes y l mond ntëur via.
L sfuei „Economia y sozietà tla valedes ladines dal 1850 nchina ala Prima Gran Viera" vën spartì ora ala scoles tla verscions per gherdëina y per badiot.
La traduzion tl badiot ie unida fata da Erna Flöss y Ulrike Vittur, chëla tl gherdëina da Ingrid Runggaldier. L letorat ie unì garantì da Erna Flöss, Claudia Rubatscher y Ingrid Runggaldier. La grafica y l layout ie de Anita Demetz. La unità de lëur ie unida stampeda dala stamparia dla Provinzia de Bulsan.
„Cun chësc material ulons fé n auter var de viers dla mudernisazion dl nseniamënt dl ladin tla scola auta, tl sëni dla cualità didatica che dëssa seguré la pusizion de chësta materia ala pèr de duta l'autres", cumentea l ntendënt Roland Verra.
usp
