Atualità
Assessëures ala scola sun l slargië dl’Union Europea
USP – Cun l slargië dl’Union Europea de viers dl est giapa la scola la ncëria de ti giaurí l’udleda ala generazions nueves de viers dl’Europa. Cun chësta idea tol i trëi assessëueres ala scola, Florian Mussner, Otto Saurer y Luisa Gnecchi posizion sun l zapé ite tl’Union Europea da pert de disesc paejes. Furmazion y scola giapa na funzion zentrela tl ji permez ala barieres cultureles y de rujeneda, nscì la tëuta de posizion.
„L basta na udleda tla tlasses per se rënder cont che danter i sculeies ie rapresentedes de plu cultures y rujenedes. L ie da udëi ora na gran variazion culturela de nosta sozietà che ie unida a se l dé tres l giaurì dl macià dl lëur, ma nce tes la viera y l rauscé dla jënt, tres la tëma y la persecuzion, y tres la ciarestia", scrij i assessëures ala scoles. L’Union Europea devënda cun l prim de mei mo plu rica de particulariteies y de culëures. I paejes nueves cëla de arjonjer cun l aiut y sustëni di autri paejes i valores de basa sciche la democrazia, l dërc dla populazion, l straverdé di dërc dla persona y dla mendranzes, scrij Mussner, Saurer y Gnecchi. La UE muessa cun l to sù de uni paesc nuef, se fé l pensier co che la possa ruvé pra na bona culaburazion economica, n barat culturel y soziel nce sce n à barieres cultureles y de rujeneda. La furmazion y la scola ie de gran mpurtanza tl dé na resposta a chësta cuestion. La Union Europea se à tëut su doi mpënies. Duta la normes de lege vën ciancedes te duta la ruejenedes tla Union, y l mparé de rujenedes vën bele da n pez sustenì tres pruvedimënc cuncrec. Dal 1995 se damanden che uni zitadin cunësce almanca trëi rujenedes europees. Chësc do la cunvinzion che l mparé de rujenedes ie n mpëni zentrel de uni un, dla sozietà y di sitemes de furmazion. Plu che uni autra istituzion muessa la scola cialé inant y cunëscer i bujëns dl daunì. I mutons da ncuei sarà te n valgun ani i zitadins dl’Europa y dl Mond che adrova na gran flessibltà tl passé cunfins de culutura y rujeneda, sëuraprò a na identità y na cuscienza culturela sterscia. L mpëni de vester anjeniei per l’Europa ne ie per la scola dl Südtirol nia da nuef. L vën bele da n struf sustenì ancuntedes cun studënc de autri paejes. I jëuni ne mpera nia me la cutura y la rujeneda fulestiera, ma i mpera nce a se render cont de vester tl’Europa, mparan a sciazé la richëza dla identità regiunela y naziunela, dij i assessëures. La UE sustën cun si programes de furmazion „Sokrates“ y „Leonardo Da Vinci“n svilup de chësc vieres. L fej plajëi che truepa scoles dl Südtirol ebe tëut su cuntat sëura i cunfins ora, nchinamei cun i paejes nueves dla Union iel bele unì metù mpé culaburazions y proiec. Cun l giaurì la Union Europea se tratla ne de se giaurì nstësc tres ancuntedes, barac y proiec deberieda, nsci Mussner, Saurer y Gnecchi. La scola muëssa dé la puscibltà ai sculeies y ai nsenianc de mparé te na culaburazion culturela europea. Si duvier ie chël de slargé ora cumprenscion sun ideies europes n cont de prospetives y decijions, iel scrit tla tëuta de posizion.USP
