Testemonesc cunta
Johann Moroder: le ladin vëgn zeruch
Johann Moroder à 79 ani y sta a Urtijëi. Do vester stat prijunier tla Croazia se àl dassën dat ju cun la rujeneda ladina y cun n model de scola per i ladins. Dl 1946 se à Moroder tëut dant de fé l ejam de maturità. Dopro àl laurà coche maester.
» desciariede chilò le film (10 MB)Do i ani de fascism y de nazism fova l
1946 l prim ann che te Südtirol univel
inò rujenà de democrazia. I prijuniers
fova unic a cësa y ova inò la puscibltà de jî
a lauré y nsci ova la situazion ecunomica
scumencià a se refé. Man man se ova la situazion
stabilisà. Ma l ladin fova tan che
sparî ntan i ani de viera. Tl prim messoven
rujené talian y pona tudësch. Do la
viera messoven rujené tudësch y talian
y tla scoles ladines univel nsenià sibes
talian che tudësch. I ladins sentiva for deplù
l bujën de se dé ju cun si rujeneda y de la dé
inant a si mutons.
Do truepa descuscions an
abinà na soluzion per l nseniamënt dla rujenedes
te Gherdëina y tla Val Badia: n model
de scola nuef cunesciù coche sistem paritetich.
La populazion ladina fova drët cuntënta
cun chësc model de scola che lasciova pro l
nseniamënt dl talian, dl tudësch y dl ladin.
„Chësc regulamënt ie stat n gran var per i Ladins“,
dij Moroder.